Urma sa parasim frumoasa si salbatica Bosnie,o tara care atat mie cat si sotiei ne-a ramas la inima,luandu-ne ramas bun,cu dorinta de a ne reintoarce cat mai repede posibil.Din aceste considerente,la iesire i-am spus Bosniei-Hertegovina,"La revedere" si nu "Adio".Nu este o tara nici "prea,prea" nici "foarte,foarte",dar atat peisajele cat si simplitatea si caldura oamenilor,atat ei musulmani cat si cei crestini,ne-au apropiat sufleteste.
Dar gata cu melancolia ....bosniaca.Mergem inainte ca "rusii pan' la...Berlin"!
Am intrat in Muntenegru prin nord-vestul tarii,la PCTF Scepan Polije,mai precis trecand raul Tara pe un minuscul si fragil pod de lemn.L-am trecut cu putina teama si strans din "dos"deoarece podeaua podului formata din scanduri de lemn,cam trosnea sub greutatea atelajului.Dupa o verificare sumara la granita,iata-ne la drum intins pe drumul european E 762,M18. Dar de unde "drum intins".O sosea peticita cu multe denivelari,aglomerata cu TIR-uri si autocare,care ne-a obligat sa mergem ca "melcu' "pana la intersectia cu drumul P14.Circulam cu 40-45 km pe ora si ma uitam in oglinda retrovizoare cum rulota,pur si simplu "dansa" din cauza denivelarilor.
Am mers paralel cu raul Piva multi km,prin zeci de tuneluri pana la indicatorul spre stanga care ne dirija spre Parcul National Durmitor.
In sfarsit am ajuns si la intersectia de care va spuneam,si am virat stanga intr-o curba foarte inchisa pe D.N P14.Cateva cuvinte despre acesta sosea:
Mai buna decat drumul european care l-am parcurs de la intrare in Muntenegru.La inceput am intrat in cateva tuneluri,mergand printr-o padure deasa de foioase,dar cu cat urcam aceasta a inceput sa lase locul unui gol alpin,cu peisaje superbe si panorame greu de descris in cuvinte,aspra muntilor stancosi si golasi.Drumul un fel de "Transfagarasan" de-al nostru,dar mai blind cam ca "Transalpina" noastra,dar cu raza vizuala mult mai larga.
Am ajuns conform indicatiilor "pretioase" ale Ioanei(gps-ul nostru la altitudinea maxima a acestei sosele-1923 metri altitudine.Am intalnit cateva turisme si autorulote dar si animalute simpatice cu puiutii lor.Incet,incet am inceput sa coboram lin,tot asa cum incepusem ascensiunea pana in localitatea Zabljak unde fiind puctul terminus al acelei zile,in Campigul Ivan Do.
Ca o concluzie:
Efortul Agripinei(autoturismul nostru) a meritat.Locurile superbe,harazite de natura generoasa cu Muntenegru,ne-au incantat ochii,sufletul si mintea.Recomand acest traseu sa-l faca orice rulotist.
Conform itinerariului facut de acasa,din localitatea Zabliak,Muntenegru,mai precis din campingul Ivan Do(un camping modest in care voi scrie in alta postare),urma sa plecam pe D.N P5,supranumit in Muntenegru si Narodnih Heroja(Eroii Neamului),pentru a ne indrepta spre Serbia,implicit pentru vizitarea unui nou obiectiv turistic "strong",Podul Durdevica din Parcul National Tara.
Dupa aproximativ 2o de km de drum ingust si sinuos,gasim un loc de parcare,de fapt singurul loc de parcare de langa celebrul pod situata in incinta unui fel de camping(mai bine zis o parcare de autocare),cu un restaurant modest(Restaurantul Most).Cu mare greutate am gasit un loc de parcare pentru atelaj,si nici bine nu am oprit ca imediat a aparut o domnisoara si intr_o engleza balcanica ne-a cerut 5 euro,pentru gazduire.
Bineinteles in traditie balcanica fara chitanta sau bon fiscal.Intradevar panorama locului isi merita toti banii,cu imaginea superba a Cheilor Tarei,a podului si a haului ce desparte cei doi versanti muntosi.
Sa vorbim putin si depre pod,caci din cauza lui ne aflam aici:
A fost proiectat de catre inginerul Mijat Trojanovic (omagiat cu o placa de granit cu litere chirilice) si construit in perioada anilor 1937-1940,cu o lungime de 365 metri,la o inaltime de 172 de metri de la nivelul raului Tara,fiind socotit in acele vremuri ca cel mai mare pod de beton din Europa.In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial,partizanii lui Tito au bombardat podul pentru a stopa actiunile Armatei Italiene.Podul a fost reconstruit in anul 1946.In anul 1978,aici s-au turnat cateva cadre din celebrul film 10 pentru Navarone.
